Nici un latră nu mă cîine… (ediția 2023!!!)

 

Nici un latră nu mă cîine… (ediția 2023!!!)

 

În urmă cu 12 ani (9 ianuarie 2011), publicam, pe portalul meu, un articol (https://dorudumitrescu.ro/cascadorii-risului/nici-un-latra-nu-ma-ciine/) care era urmarea unei întîmplări tragice, generată de întîlnirea OMULUI cu… CEL MAI BUN PRIETEN AL OMULUI, într-un spațiu și-o situație… nedorite. Veți (re)citi articolul  cu răbdare și foarte mare atenție și vă lămuriți. Ba, mai mult, cineva, citindu-l acum, a tras concluzia: “Atît de actual, atît de trist…”. Da, e din cale-afară de tristă (și revoltătoare!) situația pentru că-i vorba (din nou!!!!) de moartea unui om, de care se face vinovată o adunătură de NESIMȚIȚI, care existau și acum 12 ani… și înainte… și în trista contemporaneitate!….

Toată MEDIA mioritică e cu-tre-mu-ra-tă (“în sfîrșit, un subiect!”) de recenta tragedie de la lacul Morii, unde o femeie și-a aflat sfîrșitul, în urma atacului unei haite de cîini vagabonzi. Femeia era la a doua “încercare” (cealaltă “tentativă” a lătrătorilor se produsese c-un an în urmă, fără mari vociferari ale “presei” – un biciclist, trecînd prin zonă, le-a “stricat” subiectu’).  Tînăra era alpinistă, printre altele, și era mai mult decît în elementul ei să alerge în spații libere, lipsite (teoretic) de noxe și alte pericole pentru sănătatea curentă. Dar… dorința și gîndirea ei… corecte n-au ținut cont de coordonatele mioritice ale satului București. A gîndit… greșit că, în mileniul III, secolul al 21-lea, într-o capitală europeană cu foaaaarte mari pretenții, n-ar mai exista cîini… vagabonzi! Ba, EXISTĂ!!! Prin CRASA NESIMȚIRE a unor instituții și-a reprezentanților ei, EXISTĂ, iar efectele sînt tragice!

În virtutea unor principii și-a unei educații dovedite-n timp ca fiind corecte și foarte corecte, n-am acuzat și nu voi acuza niciodată un copil care a spart un geam. El n-are vină! Vina e, ÎNTOTDEAUNA, a celor care n-au fost în stare să-i dea EDUCAȚIA necesară spre a înțelege incorectitudinea, greșeala și urmările negative ale gestului/acțiunii. EDUCAȚIA primară (aia de-acasă!), perpetuată, în timp, la diverse niveluri și intensități, îi dă certitudinea interpretării corecte a gîndirii și comportamentului lui, în societatea în care trăiește.  Într-o logică similară, cîinii n-au nicio vină, în niciuna dintre situațiile în cauză (am mai spus și argumentat și-n articolul anterior). Vina au purtat-o și-o poartă – timpul s-a scurs și se scurge neiertator – tot felul de specimene sinistre, din diverse instituții, beneficiare de salarii și indemnizații astronomice, în raport cu implicarea RESPONSABILĂ în rezolvarea problemei.

Sinistrul eveniment din 2011 a fost precedat de-un altul, similar, tot în satul-capitală, cu implicarea unui cetățean de pe alt meridian al planetei, dar făcător de bine în România. Știrea morții japonezului ucis de un cîine vagabond a fost preluată de publicații de pe toate continentele, scrie Gandul. Omul care a pus pe picioare fabrica de rulmenți din Alexandria a sfîrșit tragic și stupid, scrie EVZ. Pentru echipajele de hingheri principalii adversari nu sînt cîinii, ci cetațenii care își cer „cîinele blocului” înapoi. Tratamentul pentru bucurestenii mușcați de cîine în ultimii patru ani a costat peste cinci milioane de euro, scrie Cotidianul. In 2005, municipalitatea a tocat fără rost 20 miliarde de lei pentru eradicarea maidanezilor, scrie Adevarul.” (https://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1191668-stirea-mortii-japonezului-ucis-caine-face-inconjurul-lumii.htm). Asta-i știrea din 2006, care-a facut înconjurul lumii! Era ceva de neimaginat, în secolul al 21-lea, într-o capitală europeană! Totuși,… s-a-ntîmplat și, cum istoria se repetă, au ieșit la iveală tot felul de adevăruri GRAVE și FOARTE GRAVE, în raport cu elementele întîmplării. Așa s-a „oficializat” că-n București, sînt vreo 200.000 cîini vagabonzi, cu care hingherii sînt în permanent război. HINGHERI se cheama ăia care prind cîini vagabonzi de cînd există ei, duduilor A.S.P.A.-iste, nu „prinzători de cîini”!!! HINGHER e-n Dicționarul limbii române și vine din germană. Mai treceți pe la școală sau mai puneți mîna pe-o carte!!! Că de state de plată vă atingeți lunar și ridicați kilometri de bani, cu sporuri aferente și… stupide (nu zic nesimțite, ca veniturile altor… decizionali!).  Unde este ECARISAJ-ul, care se ocupa strict de aceste viețuitoare fără stăpîn (cu niște ani în urmă, exista stupida sintagmă „cîine comunitar” – ce… europarlamentar o fi inventat-o?)? În copilărie, hingherii treceau de 2-3 ori pe săptămînă să-și facă treaba, adunînd posibili cîini vagabonzi (oamenii își țineau cîini în curți, nu pe străzi!).  Dar ăsta-i alt păr de găină, despre care mai vorbim!

Evenimentele tragice din 2006, 2011, prin mediatizare, au scos la lumină niște realități strîmbe rău de tot. Numărul cîinilor liberi pe străzi era foarte mare, deși unii primari au mai făcut cîte ceva. T.Băsescu a intrat în conflict c-o băbăciune mare-iubitoare-de-animale, de pe alt meridian, care nu pricepea ceva ce nici azi nu-i înțeles pe-acolo. NICĂIERI, în lumea civilizată, nu mai există (sau n-au existat deloc) cîini vagabonzi pe străzile unui oraș sau comună sau sat! Așa cum am mai spus anterior, astea sînt situații de EV MEDIU, dar nivelul educațional din acele spații a fost și rămîne superior celui din Mioritica, peste care a domnit vreo 50 de ani (și n-a murit, încă) comunismul. Alte principii, alte priorități! În Mioritica contemporană, politrucii și analfabeții trasează „liniile directoare”, pe care urmîndu-le, dăm garantat, cu capu-n zid! Ei, și?!? Nația de filozofi emană cu gravitate: „Ne ridicăm și mergem mai departe!” La fel de stupid, precum profunda emanație „Capu’ plecat sabia nu-l taie!”. PUNCT!

Japonezul căruia, în 2006, i s-a curmat viața undeva, pe la piața Victoriei, a suportat aceeași “lovitură” fatală ca și tînăra alpinistă de la lacul Morii: secționarea arterei femurale. Moarte sigură, fără un garou! Cîinii vagabonzi or fi învățat, în timp, locul cel mai vulnerabil la ființele bipede atacabile, așa cum, ALȚI cîini au învățat să traverseze DOAR PE “ZEBRĂ” și DOAR LA CULOAREA VERDE A SEMAFORULUI!!! Oamenii rămîn uimiți, pe gînduri, cînd surprind astfel de manifestări… canine, dar… nema reacție cînd e vorba de-a pune la punct un semen NESIMȚIT, mai ales în privința atitudinii față de cîini.  După întîmplarea tragică cu japonezul, iată ce măsură a gîndit primarul de-atunci, Videanu A.: ”primarul general vrea să aducă studenți din mai multe țări ale Uniunii Europene care să se lupte cu cîinii străzilor din București: “Apelăm inclusiv la ambasade europene pentru a aduce la București un numar de 1.000 de studenți de la facultațile sanitar-veterinare pentru a participa la sterilizarea acestor cîini”. De asemenea, Primaria Capitalei va propune guvernului adoptarea unei ordonanțe de urgență care să înăsprească regulile de adopție a unui maidanez”. În articolul meu anterior, remarcam o idee: „Nu este prima dată cînd un “fapt divers” stîrneşte discuţii despre prezenţa cîinilor vagabonzi pe străzile şi uliţele României. Nu este prima dată cînd, într-o asemenea situaţie, se formează un adevărat cor cacofonic de urlători, pe diverse tonuri, în apărarea patrupedelor canine”. Era o situație perpetuată, de care acum, în cazul „lacul Morii”, nu se mai face zarvă. Era vorba de reacția isterică a diverselor asociații de „apărare”, „protecție” a animalelor, care se erijau în cei mai mari dușmani ai Ecarisajului, hingherilor, întrucît bietele animale erau „adoptate” de la hingheri doar pentru a fi eliberate imediat… pe „maidan”. Si toată munca era aiurea-n tramvai. Si cu bani! MULȚI! Apropo de bani, adopțiile în străinătate au generat cîștiguri mari și foarte mari. N-am idee cît mai aduce această preocupare în contemporaneitate. Oricum, adoptarea acestor patrupede era la dispoziție vreo două săptămîni, după care urma eutanasierea. Chiar în aceste condiții, numărul cîinilor re-aparuți pe străzi a fost mereu în creștere, pentru că „populația” era întreținută de desființarea unor șantiere (fiecare cu cîinii lui!), demolarea unor case, noi generații părăsite pe maidanurile de la periferie. De unde proveneau toți ăștia???? De la OAMENI!!! NESIMȚIȚI, LIPSIȚI de CONȘTIINȚĂ!!! Dar, să revenim la… comisii, comitete și asociații! Aceste asociații au tăcut mîlc în cazul „lacul Morii”. Zgomoteii din „presă” au luat în vizor primăriile, poliția, A.S.P.A. Și, pe bună dreptate, singura concluzie deductibilă e CRASA NESIMȚIRE a tuturor. Primărașii (de sector 6 sau al Capitalei) au grave probleme de adunare a capitalului electoral, uitînd complet ca, măcar din bun simț, să fi cerut scuze pentru lipsa de preocupare în urmărirea activității de profil a celor implicați în noianul de răspunderi pe tema „maidanezi”. Poliția – locală sau națională – au chiar niste birouri/servicii care au treabă cu „animalele”, dar dacă-i vorba de moartea… colaterală a unui om… „noi nu, niciodată!”… Primaria generală, deși pute-a usturoi de-ți mută nasu’, jură că n-a pus gura sau nu s-a jucat never cu-așa ceva! Are în subordine A.S.P.A. (Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor) care-a dat presei, prin juna purtătoare de vorbe, tot felul de comunicate plate, în limbaj de plastic, din care nu reiese absolut deloc cîți maidanezi au mai fost capturați, de biroul foarte, foarte, foarte restrîns de „prinzători de ciini”, de la mandatul lui T.Băsescu (care a stîrnit marea zarvă cu băbăciunea-iubitoare-de-animale, de pe alt meridian) și pînă la momentul LM (lacul Morii) al mandatului lui N. Dan. Numărul de cîini, că de salariile duduilor de-acolo și sporurile aferente de cad găinile pe spate, nu-i de discutat acum. Că-i la prea multe „case”!!! Și-n centrul explicației stă factorul POLITIC, cel care a copleșit Mioritica și-o va sufoca! Politrucii induc această atitudine de NESIMȚIRE chiar și-n situațiile cele mai tragice, în care întoarcerea spatelui sau sau negarea nonșalantă a oricărei implicări sînt reacții previzibile chiar și de-un neavizat. 50 de ani de comunism ne-au fost învățătură de minte! Și învățătura continuă! De ce? Pentru că românii sînt uituci și iertători!!!… Părăsirea acestui tărîm, în care viețuim temporar, e aceeași, indiferent de calea de acces. Asa încît, amintirea plecării în Rai a celor 3 muncitori de la C.E. Oltenia, în contextul vorbelor de mai sus, duce la aceeași concluzie sinistră. Cu dedesubturi și ramificații și mai sinistre. Repet: pentru că românii sînt uituci și iertători!!!…

6 Responses to Nici un latră nu mă cîine… (ediția 2023!!!)
  1. Excelent articol care pune necrutator degetul pe o rana care trebuia vindecata, deja, cu multi ani in urma, inainte ca boala sa devina cronica.

  2. Buna ziua! Articolul este cel putin la fel de bun precum cel anterior! Felicitari!
    In plus, simt ca, infinit de putin, am impulsionat la crearea lui!☺️

  3. Banul decide daca pica para malaiata in gura romanului care a platit locul sub pom. Frumos articolul!

  4. Excelent!!!
    Mi-am permis sa-l pun pe fb…!!!


[top]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

UA-23386192-3