Gîndirea apocaliptică

Gîndirea apocaliptică

 

Cunoscutul savant Stephen Hawking spunea, recent, că Pămîntul va deveni, în cel mult 100 de ani, o amintire pentru pămînteni. Omul are, în bagajul lui genetic, cunoștințe temeinice despre supraviețuire, de care s-a folosit din plin, la momentul potrivit. În contemporaneitate, aceleași cunostințe pot avea un efect contrar, în situația în care agresivitatea și egoismul își scot colții si marchează curent relațiile interumane, iar nivelul cunoașterii tehnicii servește irațional unor scopuri distructive.

Pămîntenii sînt asaltați de tot felul de scenarii apocaliptice, al căror rol manipulator e vădit, atîta timp cît unii scot banii la greu din credulitatea oamenilor. Pe de altă parte, semenii noștri și-au pierdut obișnuința de-a mai acorda gîndirii măcar o secundă înaintea faptei. Instinctele (foarte bune în faza primitivă) sar în față și avalanșa informațiilor negative e copleșitoare. Se invocă lipsa de timp și… fandacsia-i gata!  

 

Seriozitatea canalului NATIONAL GEOGRAPHIC nu poate fi pusă la-ndoială. E un post profesionist din toate punctele de vedere. Zilele trecute, am văzut o producție foarte recentă, care merită cel puțin cîteva cuvinte și concluzii.  Filmul se numește PREGĂTIRI PENTRU SFÎRȘIT (Doomsday Preppers), este un reality și este, de fapt, un ciclu de documentare. Naratorul alternează cu declarații directe și, după fiecare secvență-capitol, intervine “gîndirea” unui expert, urmată de efectele acesteia. Concret, filmul prezintă mai multe situații din S.U.A.,  în care oamenii se pregătesc pentru momentul în care omenirea… dispare. Parțial. Pentru că ei… supraviețuiesc datorită acțiunilor pe care le întreprind acum (și de oarece vreme!). Secvențele arătau oameni tineri sau adulți în plină putere, familii întregi, dar toți dădeau impresia că n-au mai trecut de mult (sau deloc) pe la un psihiatru. Nu-i vorba numai de adulți, ci și de copii, unii mici-mici, dar care fac remarci înțelepte: “Ne pregătim de parcă lumea s-ar sfîrși...” spune o fetiță, iar mama-i răspunde: “Ei, nu se sfîrșește lumea, dar...”. Acești “apocaliptici suburbani”, cum singuri s-au declarat, au adunat, precum hîrciogii, TONE de alimente, haine și alte… chestii (pînă și-un scaun de WC rabatabil și portabil!). Atenție! Aprovizionarea se face noaptea, ca să nu streseze, probabil, vecinii. Sau să le dea cine știe ce idee…

Un vînzator nu zîmbea cînd spunea reporterului că un tip a cumpărat nici mai mult nici mai puțin de un camion cu grîu (20 tone!), pentru consum propriu!! Alimentele sînt puse în tot felul de zeci și sute de recipiente de plastic (autorizat de-un departament al guvernului federal!) și sînt asezate în rafturi, ca-ntr-un hiper-magazin alimentar. “Expertul” lansează observația că alimentele vor ajunge familiei pentru cel mult 4-6 luni, iar apoi ce vor face? Consecința: “vom aduna alimente mai multe, în continuare!” Aceeași mamă grijulie își duce odraslele, lunar, la… tir. Nu, nu ca un sport ca oina sau  tenisul de masă. NU, pentru propria securitate (zice ea) – OPSEC este termenul care desemnează “securitatea operațională”. Trag cu arme de foc, trag cu arcul, în ținte-siluete umane, pe poligoane speciale… Ea își argumentează atitudinea prin aceea că-i învață pe copii ceva ”practic”. Probabil că aceiași copii se mai joacă, din cînd în cînd, cu armele prin cîte-o școală. Și mai iese un “fapt divers” pentru presa și opinia publică americane…, oripilate de “masacru”. 

Și pentru că dezastrul ce va să vină va arunca în aer economiile statelor, “apocalipticii” investesc în aur și argint (mai ales monede, pentru că “astea vor avea valoare de cîteva sute de dolari… bucata!”). Unii dintre acești potențiali pacienți de sanatoriu stau în case-depozite la… sol, dar unii și-au construit și adevărate buncăre. Imaginați-vă o conservă “culcată”, cu dimensiunile de 15 m lungime și 3m diametru. Într-o asemenea “garsonieră”, o familie de 4 persoane își petrece, cu mare plăcere declarată, toate sfîrșiturile de săptămînă. Capul familiei a investit și investeste, în continuare, pentru utilarea buncărului cu alimente și haine (pentru 1 an!). “Prea puțină apă” a apreciat expertul. Iar “apocalipticul” a băgat la cap: cîteva zeci de butoaie imense de plastic urmau să fie umplute cu apă și depozitate în “conservă”.

Obsedat de catastrofa nucleară, tipul a făcut un capac la bucăr, în stare să reziste la 35 de tone, în condițiile în care o bombă nucleară ar exploda la 800 m distanță! Toți membrii familiei au măști de gaze (inclusiv ăi mici), cu care exersează zilnic și cronometrează timpul operațional (!). Măștile de razboi chimic stau în ordine pe raft, pentru fiecare membru al familiei, alături de zeci și sute de produse destinate supraviețuirii. 

Alte două familii sînt atît de prietene, încit împart și masa zilnică, dar mai ales pregătirile pentru SFÎRȘIT. Toate învățămintele din armată, pentru situații speciale, sînt aplicate pe un teritoriu de cîteva hectare, cu șes, pădure, heleșteu. Tot felul de sisteme de avertizare sînt răspîndite în acest teritoriu care (susțin indivizii) ar putea deveni ținta unor atacuri din partea ălora care n-au fost la fel de prevăzatori ca ei. Mașinile – niște hîrburi – merg cu gaz obținut din lemn (ca-n al doilea război mondial), totul necesar supraviețuirii este obținut local, iar proviziile sînt… apocaliptice. În plus, toți (inclusiv copiii!!!) fac exerciții de tragere cu arme de diverse calibre, în scop de “apărare împotriva posibililor invadatori”.

Tot conținutul acestui documentar pare desprins dintr-un scenariu SeFe, dar totu-i… realitate. În finalul filmului, naratorul precizează că “autoritățile recomandă cetațenilor să fie responsabili și prevăzători”, în situația în care lucruri neprevăzute s-ar putea întîmpla. E greu de comentat pentru că fiecare face, în fond, ce dorește cu viața lui. E greu de-nțeles, însă, cum existența unor asemenea specimene extremiste pe planetă poate genera producția unor filme care au o rată de răspîndire extrem de mare. Întrebarea firească este: ele ne pregătesc, CU ADEVĂRAT, pentru o  catastrofă sau sînt efectul unor interese financiare abjecte, care le plasează pe o curbă ascendentă a manipularii la nivel planetar?

Pregatirea pentru catastrofă  e o naivitate, întrucît exemplul unor “apocaliptici suburbani” ca cei din film nu poate fi urmat decît de niște mononeuronali de aceeași teapă. Este atît de scurtă viața, încît să ți-o sacrifici unor pregătiri pentru contracararea unui ipotetic cataclism improbabil mi se pare o crasă imbecilitate. Sînt atit de multe de văzut pe planeta asta încît nici 10 vieți n-ar fi de-ajuns. Dar asta e gîndirea pozitivă. Gîndirea perversă încurajează un astfel de demers pentru că el generează o stare negativă permanentă, pe poziții defensive. În acest timp, multe milioane de potenți ai planetei  își multiplică averile, știind EXACT că asemenea aberații apocaliptice sînt imposibile.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

UA-23386192-3